Guz – Doi

Pe langa geam, privirile si-au luat ramas bun
Eu ii zambeam, radeam ca un nebun singur
Zambetul meu e tot ce voiam sa-i raspund Zambetul meu sculptat din punctul ei, o virgula la sigur

Nu m-am asteptat, parea atat de adevarat Sarutul imbratisat in soapte
Da, dragostea e scurta
Ca zborul stelelor in Calea Lactee, pierdute toate

Privirea inca se mai zbate, vrea sa ramana in spate
Isi pune pozele deoparte
Noi, eu si tu
Obisnuiam sa ne-mpartim cu sufletul

Sper ca inca ma iubesti un pic caci mult, ca mine, nu
Stiu, nu mai sunt mic, despartirea ne uneste
In palmares o avem
Stim, poate de-aia indraznim s-o repetam

Lasa-ma, mai lasa-mi o sansa
Lasa-ma, lasa-ne, mai lasa-ne o sansa
Hai sa ne, sa ne iubim caci iubim doi
Dupa o cearta iubim sa ne iubim noi

Lasa-ma, mai lasa-mi o sansa
Lasa-ma, lasa-ne, mai lasa-ne o sansa
Hai sa ne, sa ne iubim caci iubim noi
Dupa o cearta iubim sa ne iubim in doi

Astea nu-s lacrimi, asta ploaia e de vina Ochii sclipesc de la lumina, pozand clipe fine
Sa le putem privi la noapte, stiu
Cupidon plange de departe, il aud, e viu

Sau poate rade cineva, lasa-ma s-ascult Poate, chia, zambeste ea
Sa fi fost dragoste sau doar pasiune
Ca atunci cand ne iubim se naste unul nou pe lume

Ambi cautam scheme, hai loveste-ma Loveste, nu te mai teme
Caut motive, te opresc, vreau sa te retii
Dar tu fitoasa esti a naibii si nu te abtii

Lasa-ma, mai lasa-mi o sansa
Lasa-ma, lasa-ne, mai lasa-ne o sansa
Hai sa ne, sa ne iubim caci iubim doi
Dupa o cearta iubim sa ne iubim noi

Lasa-ma, mai lasa-mi o sansa
Lasa-ma, lasa-ne, mai lasa-ne o sansa
Hai sa ne, sa ne iubim caci iubim noi
Dupa o cearta iubim sa ne iubim in doi…

La Familia feat. Guz – In realitate

Strofa I
Puya :
Vin de pe vremea când copiii se jucau pe-afară
Ne vorbeam între noi, se-nvaţă la şcoală
Acum se pare tot ce zboară se mănâncă
Deşi toată lumea trage marfă vrea o viaţă lungă
Proştii nu mai tac din gură, apar pe la TV
Acum ei sunt vedetele
Trăim era în care toată lumea îşi dă cu părerea
Că îi mănâncă pe toţi pielea
Toate paraşutele şi panaramele
Vorbesc de cum se pilotează avioanele
Tocilarii vorbesc de infracţiuni
Grandomanii şi ţăranii se văd regi, dar culeg căpşuni

Refren :
Trăiesc în realitate cu picioarele pe pământ
Ţin capul sus în nori doar atunci când vreau să cânt
Crezi că le ştii pe toate?
Eu te invit să îţi revii la realitate
Guz:
E înşelătoare, e ameţitoare
Realitatea e aici nu în calculatoare
E înşelătoare, e ameţitoare
Realitatea e aici nu în calculatoare

Strofă II
Sişu Tudor :
Crezi că România are capitala-n Bucureşti
O are la Bruxelles, preşedintele spune poveşti
De unde eşti, pe ce lume trăieşti
Când spui că faci ce vrei cu viată ta chiar mă uimeşti
A, nu ştii că într-o zi cu soare
O să primim un ordin de încorporare
O puşcă mare şi blindate americane, nouă ne e frică de E-uri nu de tancuri
Zici că suntem turci ne preocupă doar rahaturi
Contabilitate socială înseamnă jeep-uri, carduri
Otrăvuri pe rafturi oameni fără reguli cu ranguri
Membri de partid dar cu harfe de granguri
Capitalul e suveran dincolo de steaguri
Şi nu le ţin în mână oameni dulci de parcă-s faguri
Indiferent ce fură pădurea şi lacuri

Refren :
Trăiesc în realitate cu picioarele pe pământ
Ţin capul sus în nori doar atunci când vreau să cant
Crezi că le ştii pe toate?
Eu te invit să îţi revii la realitate
Crezi că le ştii pe toate?
Eu te invit să îţi revii la realitate
Crezi că le ştii pe toate?
Eu te invit să îţi revii la realitate
Crezi că le ştii pe toate?
Eu te invit să îţi revii la realitate
Guz:
E înşelătoare, e ameţitoare
Realitatea e aici nu în calculatoare

Guz – Colectionez suflete

Luand pozele, privind in trecut
Vad lumea ce s-a schimbat de tot
Pe unii nu i-am recunoscut
Cu altii, sa vorbesc nu mai pot

Si, totusi, in cutie gasesc
Poze pline de zambete
Le pun in rame, le atasez
Eu colectionez suflete

Gasesc o poza intre cutii
Cu mama, tata, pe la bunici
Unde eram atat de micuti
Unde erau atat de voinici

Si dau de una in care tu
Legata la ochi, pasesti pe nisip
Si nu-mi fac griji ca ai sa spui „Nu“
Caci ai zis „Da“ si m-ai facut fericit

Prietenii vechi, zorii pe cer
Primul sarut, vad lumea de ieri
Ramasa in trecut, zambete au ars
Eu mi-am recunoscut, vreau sa nasc zambete si azi

Parinti fiind, nopti nedormind
Tot alergand, ne pozam cu pici
Sa ne cunoasca, oricat de maturi vor fi
Pe noi, la fel de voinici